XIV.Can’t take my eyes of him


Am inchis usa cu un sentiment de nespusa durere,de parca imi luam inca o data adio,dar acum eu il fortam sa ma paraseasca.

Orice urma de rationament era stearsa acum.Nu conta ca eu aproape il aruncasem pe acea usa,si ca desi il vazusem plecand,nu schitasem niciun gest.

Conta doar plecarea sa.Un tremur rece ma cuprinsese.Vroiam sa plang si nu puteam,nu aveam incotro si de ce sa fug.In aceste momente simteam doar rememorarea vechii dureri ce o simtisem atunci.Simteam ca ma sufoc,ca ma inec,imi simteam pieptul atat de umflat incat aproape imi pleznea.

Auzeam sunete abstracte.Eu gafaiam,dar nu percepeam asta.Doream doar sa se opreasca,sa taca.Apoi…nimic.Cred ca au fost cateva secunde in care am lasat toata frica,si resentimentele si durerea sa ma navaleasca.

Mi-am amintit apoi,incet dar sigur,ca un anume vampir astepta in camera,cuminte si rabdator-ceva gen linistea dinainte furtunii.

Am pornit spre Camera Secretelor cu pasi inceti si siguri,repetandu-mi in cap diferite moduri prin care puteam evita scenariul apocaliptic ce il prevedeam.

Inca inainte sa apuc sa intru in camera,Brenda mi-a aruncat una din acele ‘pungi de sange’.

Tot ce uram mai mult la dieta mixta erau acele ‘pungi’.Erau adevarate nuclee de sange uman,si ma scarbea enorm.Uram acest fel de a te hrani,dar stiam ca facea parte din ‘meniul de acomodare’ intr-un oras mare.

Am incercat sa ii propun Brendei sa mergem/sa ma lase sa merg la vanatoare dar in zadar.Privirea ei era implacabila si in mana tinea un pai,semnalul clar pentru azi nu faci pe vegetariana.

Tinand cont de tendinta mea de a exagera cu consumul de sange de animal,Brenda incepuse sa vina adesea cu aceste ‘pungi’,din mai multe motive:pentru ca aproape de NO erau prea putine locuri de vanatoare,pentru ca sangele de animal imi sensibiliza comportamentul,apropiindu-ma teribil de mult de Bella cea veche,pentru ca deveneam mai puternica hranindu-ma asa,si nu in ultimul rand,pentru ca sansele mele de a ataca/de a ucide un om se diminuau considerabil.

Dar sa incerci sa bei dintr-o punga era deja injositor.Daca Brenda nu avea nicio problema in a bea sangele ca pe lapte,fara a se murdari catusi de putin,eu nu asimilam mai mult de 10% din cantitate de sange,restul imprastiindu-se pe diferite parti ale corpului meu,incluzand parul,si pe intreaga mea vestimentatie.

Asa ca ‘paiele’ devenisera un fel de mod definitiv al Brendei de a sugera:astazi mananci asa.Paiele erau chiar un accesoriu bun,dar astazi le uram mai mult ca oricand.

Am smuls paiul din mana Brendei si am inceput sa sorb incet,fara a tine cont de cat de mult imi placea si cat imi era de foame.Poate ca Brenda avea dreptate.Chiar trebuia sa mananc mai des.

Ochii ei mari imi studiau fata,si simteam focul din privirea ei.Gresisem si nu gresisem.Ma lasasem si nu ma lasasem in voia sentimentelor.

O data masa incheiata,cu toate ca inca imi era foame,stiam ca nu as mai fi putut cere vreun ragaz.Eram legata parca de pat,si judecatorul Brenda dorea sa stie ce si cum.

-Nu stiu ce crezi tu,dar nu era chiar cum parea!

Ma simteam patetica si ridicola,una din acele actrite esuate,dar ce puteam spune?

Degetele Brendei au atins gaurile din rochia mea si m-am simtit brusc vinovata de a incerca sa o mint pe cea ce fusese mereu langa mine cand avusesem nevoie de ea.

-Nu,nu era cum parea.Ai dreptate.Daca nu as fi venit atunci,exista oportunitatea de a fi mai rau.

O,da.Uram sa observ ca aveam dreptate.Dar probabil ca nu as fi ajuns sa fac dragoste cu Edward chiar asa pe nepusa masa.Eram si eu capabila de autocontrol!

-Nici macar nu ai incuiat usa.Nu ai auzit cand am batut la usa.Ma temeam sa nu se fi intamplat ceva.

Glasul Brendei s-a frant.Cat de gresit interpretasem atitudinea ei!Normal ca,de la o fiinta rationala ca mine,Brenda se astepta de la orice.

-Imi pare rau.Regret….regret nespus.Nu am vrut sa te superi…

-O,desigur ca nu m-am suparat!

Vocea ei era din nou dulce,amintindu-mi de parfumul mierii proaspete.

-Am fost inoprtuna si regret!Dar poate e mai bine asa.Poate ai si tu o sansa sa reflectezi inainte sa…

Trei puncte.Stiam eu ce insemnau acele puncte.Desigur,doar imaginatia ei.Atat.

-Oricum,sunt asteptata.Consiliul celor 21 se intruneste maine si chiar daca am uitat complet,trebuie sa fiu acolo.

‘Consiliul celor 21’ era un fel de societate secreta,asemeni celebrilor Illuminati umani.Cu o istorie de 300 de ani,societatea reunea numai vampiri de prima speta,deosebit de inteligenti.Existau sute de membri,ce se inmulteau continuu,dar existau 21 de ‘varfuri’,printre care ajungeai in cazul in care unul din cei 21 se retragea sau ceda locul.Apoi pozitiile erau ierarhizate in 21 de trepte,ai caror membri nu erau limitati.

Desigur,erau pasnici si pacifisti,dar luptau impotriva politicii sangeroase dusa de Volturi si incercau sa ii anihileze,insa o data la care acest ‘razboi civil’ ar putea incepe nu fusese inca definita.

Conducand-o pe Brenda,am auzit telefonul sunand.O data,de doua ori,de trei ori,apoi robotul.Vocea familiara m-a izbit cu o forta inimaginabila.

‘Buna,Bella.Sunt Alice Cullen.Vrei te rog sa imi raspunzi?Secretosul meu frate nu imi spune absolut nimic si eu vreau sa iti vorbesc.RASPUNDE!’

Am ridicat receptorul si l-am dus la ureche fara a spune ceva.
Glasul lui Alice mi-a izbucnit in urechi:

-Bella?

-Alice?

-BELLA!

Pentru binele ei propriu si personal speram ca Alice sa se afle intr-o camera izolata fonic.

-O,Doamne,mai sa mor aici de teama ca nu esti tu!Black?De cand te numesti Black,Bella?

Pai stii,Alice,m-am maritat si eu,asa cum au obiceiul sa faca femeile umane bla-bla-bla bla-bla-bla.

-Um,e o poveste lunga,Alice.

Am simtit clipa de ezitare din mintea ei.

-Stii ce?Am destul timp.Vin chiar acum acolo.Asteapta-ma!

Am inchis telefonul si brusc m-am simtit extrem de fericita ca umilul meu apartament era asigurat anti-tornade.

13 comentarii (+add yours?)

  1. simina
    Dec 23, 2009 @ 10:38:31

    superb!!!!
    felicitari si spor la scris in continuare!!!

    Răspunde

  2. Roxx
    Dec 23, 2009 @ 12:12:21

    imi place la nebunie sfarsitul:X…are dreptate :)).

    Răspunde

  3. BibbyEllen
    Dec 23, 2009 @ 13:22:13

    super:)) […] era asigurat anti-tornade.
    :))…tare asta;)
    ma bucur ca va vorbi cu Alice…intotdeauna mi-a placut legatura stransa dintre ele:D
    foarte frumos si capitolul asta:X

    Răspunde

  4. Ioana
    Dec 23, 2009 @ 13:39:09

    fffffffff tare:X:X:X

    Răspunde

  5. ralu:*
    Dec 23, 2009 @ 13:47:33

    minunat…foarte frumos…abia astept capitolul urmator:X:X:X:X:*:*:*

    Răspunde

  6. symonaaa
    Dec 23, 2009 @ 14:43:16

    cand este urmatorul capitol?

    Răspunde

  7. marymarina92
    Dec 23, 2009 @ 16:01:55

    alice e alice:X …reactiile ei ma surprind intotdeauna :))):P … de abia astept continuarea:*:X

    Răspunde

  8. elyia(ramona)
    Dec 23, 2009 @ 19:40:16

    am citit fara sa respir cele 2 capitole, multumesc mult pentru acestea.

    Craciun fericit si numai bine tuturor

    Răspunde

  9. Angi
    Dec 23, 2009 @ 20:46:31

    Eu astept sa-mi spui de ce s-a maritat cu Jacob si cum a ajuns vampir.Dar pana atunci mai e si nu-mi ramane decat sa am rabdare.Super capitolul.

    Răspunde

  10. Dana
    Dec 24, 2009 @ 17:21:20

    Captivant! Fff tare nu am cuvinte. Faci o treaba minunata!continua tot aşa!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: